ProSport vă prezintă azi o nouă poveste senzațională din istoria finalelor de Cupa României. La prima vedere, un meci din 1973, Chimia Râmnicu Vâlcea – Constructorul Galați, care s-a jucat cu trofeul pe masă pe stadionul „23 August”, din București, ar trebui să pară banal. A trecut mult timp de atunci și, în plus, aceste echipe n-au strălucit, precum Steaua, Rapid, Argeș sau Dinamo. Chimia, fiindcă la această formație ne vom referi, a avut însă un mare avantaj: Mitică Dragomir, actualul președintele al LPF. Mitică avea atunci 27 de ani.
În 1971, Dragomir tocmai se lăsase de fotbal, după ce un jucător de la FC Argeș îi rupsese piciorul într-o partidă din Cupă. Ca o ironie a sorții, „Corleone” a ajuns mai întâi secretar al clubului vâlcean, apoi președinte. Dezvăluirile sale halucinante despre Chimia, pe care a condus-o vreme de trei ani, dar și despre finala din 1973, contra Constructorului Galați, le puteți citi în rândurile de mai jos.
„Asta e soarta… Dacă nu-mi rupeam atunci piciorul, nu ajungeam niciodată președinte. Nici la Chimia, nici la Ligă! Jucam în Cupă, cu Argeșul, iar Halagian i-a zis lui Nedelcu: «Ia-l, mă!». M-a luat și în zgură m-a trimis. Eram fundaș, dar făceam și faza ofensivă. Fugeam ca Lăcătuș. Halagian m-a curățat, dar mi-a făcut un bine”, își începe povestea senzațională actualul președintele al Ligii.
La serviciu cu basculanta
S-a întâmplat în 1971. Doi ani mai târziu, Mitică avea să devină primul președinte care a reușit să-și adjudece Cupa României cu o echipă de Liga a II-a. Dincolo de victoria în fața Constructorului Galați (s-au jucat două meciuri: 1-1 în primă fază și 3-0 la rejucare, fiindcă la acea vreme nu existau lovituri de departajare), este interesant cum a ajuns Chimia să obțină o asemenea performanță. „Cei de la club mi-au propus să fiu secretar. Eram în ghips până la gât, așa se punea pe atunci… Mă duceam la serviciu cu basculanta. Eram șef de lot la o epurare chimică și aveam 100 și ceva de oameni în primire. Eram singurul fotbalist care lucra. Cu trei luni înainte de terminarea campionatului din 1971, m-am dus la primul-secretar Dănică și la secretarul cu probleme organizatorice de la club, Victor Crețu. Le-am spus: «Dacă ascultați de mine, fac aici echipă de prima ligă». În vară, am dat 14 jucători afară, dintre care oameni extraordinari ca Dumbravă, Tică Popescu, Chivu, Sârbu, Gheorghe Gheorghe, care jucaseră și în echipa națională, dar care erau la sfârșitul carierei. Am stat mai mult pe la UTC și pe la partid, ca să justific de ce i-am dat afară”, spune Mitică.
Următorul pas: Dragomir a făcut rost de bani într-un mod care acum pare ridicol și a reușit să transfere 10 jucători. „Am cheltuit vreo 200.000 de lei pe transferuri. Banii i-am strâns din poze! Pozele se făceau atunci prin tipografie, era vai de mama noastră… Am făcut vreo 100.000 de poze cu echipa, apoi le-am dat tuturor salariaților județului, pe la CAP-uri, stațiuni… Le-au cumpărat forțat de la partid, era 10 lei o poză. Președinții de CAP-uri și directorii de întreprinderi luau câte o sută!”.
Dezlegări gratuite pentru Porumboiu și Crăciunescu
La Chimia, Mitică s-a confruntat și cu o situație inedită. A dat dezlegări unor jucători pentru că au intrat la facultate. Printre aceștia s-au numărat Adrian Porumboiu și Ion Crăciunescu. „Porumboiu mi-a spus: «Domnule președinte, lăsați-mă să plec, că am reușit la facultate, la Iași!». I-am zis: «Ia, mă, hârtia și pleacă, fă-te om! Și să nu uiți că ți-am dat dezlegarea gratis». Puteam să-i iau 15.000 de lei, dar nu i-ar fi dat acești bani cei de la facultate. El ar fi putut rămâne la echipă, pentru că era dintre cei tineri. Era mijlocaș, juca mai lent, dar lovea bine mingea. Pe Crăciunescu eu l-am adus de la Craiova și tot eu l-am pus rezervă. L-am schimbat cu Teleșpan. Porumboiu mi-a zis odată: «Dacă am ajuns ce am ajuns, a fost și datorită ție, că mi-ai dat dezlegarea fără bani!»”.
Și Kassai mi-a fost fotbalist. Și lui i-am dat drumul să plece la facultate. Pe Florin Marin l-am adus cu armata. M-a păcălit și a plecat într-o noapte. A zis că pleacă acasă și n-a mai venit Dumitru Dragomir, președinte LPF
Pentru Cupă, le-am dat jucătorilor câte 5.000 de lei. Aveau apartamente frumoase și servicii bune pentru soții. Ei nu se duceau la lucru, aveau condiții bune Dumitru Dragomir, președinte LPF
În perioada comunistă, niciun blat nu s-a făcut la nivelul unui președinte de club. Erau făcute de miniștri, de prim-secretari. Nici măcar de primari nu se puteau face! Atunci nu-ți era frică, pentru că erai trimis de sus Dumitru Dragomir, președinte LPF
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER